Gura Humorului, Informatii despre Gura Humorului

Localitate din judetul Suceava (zona turistica Bucovina)



Oras asezat in depresiunea intramontana cu acelasi nume, dezvoltata la confluenta Moldovei cu Humoru.

La nord se ridica culmile impadurite ale Obcinei Humorului (Picioru Inalt - 798 m), la sud Obcina Voronetului (Magura - 816 m), iar la vest ultimele prelungiri ale Obcinei Mari (La Toaca - 834 m).

Muntii acestia marunti, bine impaduriti, climatul de adapost (altitudinea 475 m) confera orasului un cadru placut si pitoresc, de statiune climaterica.

Orasul, situat intre comorile de nepretuit frumusete ale Voronetului si ale Humorului, face parte din acel strabun tinut al Bucovinei, unde nenumarate monumente si vestigii ale trecutului sunt atestari de netagaduit ale statorniciei si continuitatii poporului roman.

Pe malul stang al Moldovei, de la confluenţa ei cu raul Humor in amonte, pană in dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se intinde o luncă, numită, din vremuri vechi, "pe Şaiba".

Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de păşune. Sălcii, inalte şi rămuroase, umbreau din loc in loc iarba săracă a luncii.

Furtunile puternice - mai ales dezlănţuite din spre vest - au doborat cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile raului - cu puterea apelor dezlănţuite - au smuls stratul subţire de pămant fertil ce acoperea prundişurile şi nisipurile aluviale, făcand de nefolosit o insemnată parte din păşunea Şaibei.

Evenimente locale Gura Humorului

Targul de Paste de la Gura Humorului

Devenita traditionala in paleta de manifestari culturale desfasurate la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Targul de Paste a reusit sa reliefeze un segment aparte, cel al inchistririi si incondeierii oualor de Pasti (al "oualor muncite"), institutia muzeala humoreana promovand si pe aceasta cale autenticul intr-o societate suprasaturata si infestata de contrafaceri, cand de multe ori, valorile autentice sunt contracarate de kitsch-uri.

Aceasta competitie-concurs are la baza un regulament ce este trimis din timp invitatilor, in care se subliniaza conditiile ce trebuie sa le indeplineasca exponatele in tirg: autenticitate, specificitate stilistica, originalitate si maiestrie artistica, calitate tehnica precum si pastrarea traditiei locale.

Cu fiecare targ care a avut loc s-a remarcat la majoritatea exponatelor stilul personal specific zonei de provenienta a participantilor, ceea ce inseamna originalitate, fuga de copiere, de denaturare, conceptia artistica proprie pe care fiecare artist si-a faurit-o in cursul unui indelungat proces de creatie, in mod deosebit remarcandu-se Scoala de incondeiere din Brodina, condusa de dna. Elena Torac.

Zilele Humorului

In 16 editii, Festivalul Zilele Humorului a creat un patrimoniu (caricaturi semnate de artisti romani si straini, epigrame, satire si proze umoristice) valorificat prin editarea a 2 antologii de epigrame (Umor la Gura Humorului si Gura humorului bucovinean) si a unui album de caricatura (Umor la Gura Humorului).

La fiecare editie au participat cate 50 de caricaturisti romani (plus alti 50 caricaturisti foarte tineri, copii si adolescenti proveniti din scolile de caricatura din tara, inclusiv din Gura Humorului si Suceava), cate 10 caricaturisti straini, mari actori romani si cate 60 de epigramisti si autori de literatura umoristica.

Un nume aparte in emblema festivalului poarta marca Stefan Popa Popa’s. Rata de participare a publicului la festival a fost, in primele 14 editii, de circa 3.000 de consumatori de arta anual. Editia a XV-a si a XVI-a au reprezentat un salt semnificativ in ceea ce priveste valoarea festivalului, rata de participare a publicului fiind de circa 30.000 de consumatori de arta.

Toamna la Voronet

Incepand cu anul 1981, se naste si festivalul de la Gura Humorului, care primeste genericul "Toamna la Voronet", titlul unui scurt film documentar al campulungeanului Ferdinand Michitovici, castigatorul primei editii.

In cadrul acestui festival sunt premiati cei mai buni cineamatori, notati si premiati de jurii competente, formate din specialisti de frunte din lumea filmului.
Diaporama, inlantuire de imagini statice (diapozitive), insotite de o coloana sonora cu muzica si, deseori, cu text, a patruns mai greu in tara noastra.

Din pacate, diaporama a beneficiat intotdeauna de imagini foarte frumoase, dar n-a putut progresa in ritmul cineamatorismului, datorita superficialitatii si improvizatiilor in coloana sonora. Abia la inceputul anilor 80, prin alaturarea diaporamei la festivalurile cineastilor amatori, acest gen de manifestare audio-vizuala a crescut evident, ajungand rapid la nivelul spectacular al filmelor.

Dupa 1989 productiile artistice ale cluburilor s-au diminuat, concomitent cu disparitia activitatilor culturale in preocuparile sindicatelor, iar festivalurile au mai palpait din cand in cand si s-au stins.

Cu o singura exceptie: "Toamna la Voronet" s-a organizat sistematic, an dupa an, regrupand in pragul fiecarei toamne pe putinii creatori ramasi in activitate, dar si pe cei noi, tineri cineasti din toata tara, care au profitat de noua tehnica cinematografica oferita de aparatura video, mult simplificata si mult mai accesibila.

Activitati outdoor Gura Humorului

Tiroliana

Traversarea tiroliana (lansarea asigurata, pe coarda intinsa intre 2 puncte fixe – pereti de stanca, copaci, maluri etc.), alaturi de rapel (coborare controlata pe coarda asigurata pe langa un perete de stanca) sunt alte activitati sportive extreme ce pot fi practicate in zona.

Rafting

Rafting-ul este una dintre cele mai rapid dezvoltate activitati sportive si de agrement in aer liber si presupune coborarea intr-o barca gonflabila a unui rau cu apa repede.

Alaturi de acesta, whitewater kayaking (creek kayaking – parcurgerea unor rauri de munte cu debite mari, pe distante cuprinse intre 50 m, pana la cateva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe portiuni mici de rau, cu vartejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice) se poate practica pe raurile din zona Depresiunii Dornelor.

Sporturi extreme

Sporturile extreme se pot desfasura in Muntii Bucovinei care ofera excelente conditii pentru practicarea unor activitati ce tin de turismul de aventura.

In perioada verii, Muntii Suhard, Giumalau si Calimani, aflati in jurul statiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor care doresc sa faca drumetii sau sa se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creasta, sport cunoscut sub numele de mountain – biking.

In zona Dornelor se pot organiza, de asemenea, activitati specifice sporturilor extreme si turismului de aventura cum ar fi: river-rafting sau mountain-biking.

Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate in judetul Suceava sunt: orientarea (utilizand harti, busole, fenomenele meteo si astrologice, reperele naturale etc.), paintball, supravietuirea (in salbaticie, in conditii ostile), caving (incursiune ghidata in pestera, orientare si depasirea unor variate obstacole).

Parapanta

Un alt sport extrem practicat la Vatra Dornei este parapanta, datorita conditiilor deosebite oferite de Muntii Suhardului, in special in Varful Ousorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, in special a parapantei si deltaplanului.

Alpinism

Alpinismul este practicat mai ales in Calimani, Rarau – Giumalau, Suhard, atat vara, cat si iarna. Escalada sportiva incepe in luna mai si se termina in octombrie. Sezonul de ice – climbing (escalada sportiva pe gheata) in cascada Zugreni si culoarele invecinate incepe in decembrie si se termina in martie.

Cai de acces Gura Humorului

Cum ajungi la Gura Humorului

Situat la intersectia marilor obiective turistice din Bucovina, orasul Gura Humorului este legat prin cai rutiere de toate zonele principale ale Romaniei. Statiunea Gura Humorului se afla la o distanta 474 km fata de Bucuresti, 295 km fata de Cluj Napoca si 536 km fata de Timisoara.

Daca vii dinspre Bucuresti DN2 – E 85 (Bucuresti – Urziceni – Buzau – Focsani – Adjud – Bacau – Roman – Cornu Luncii – Gura Homorului) acest drum poate fi strabatut cu autoturismul in 6-7 ore, cu o pauza e masa.
Daca vii dinspre Cluj Napoca (Cluj Napoca – Dej – Beclean – Salva – Nasaud – Sangeorz – Bai – Vatra Dornei – Vama – Frasin – Gura Homorului) distanta este cu 50-70 km mai lunga.

Un alt drum important este DN17A care face legatura intre Siret – Radauti – Sucevita – Campulung Moldovenesc, iar DN18 leaga Iacobeni – Ciocanesti – Borsa, ducand mai departe in Maramures.
Drumul national DN17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 60 km de Gura Humorului (aproximativ 1,5 ore de mers cu masina) trece peste pasul Tihuta si ajunge in Transilvania.