Manastirea Hurezi
Manastirea Hurezi
vezi pe harta
Coordonate GPS: 45.321254,23.981323
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
vezi pe harta
Informatii despre Manastirea Hurezi
Apasati pe imagini pentru vizualizare
La caţiva kilometri spre nord de oraşul Horezu si dincolo de dealul ce-l desparte de Valea Romanilor, pe malul stang al apei, la poalele Masivului Buila - Vanturariţa, se ridica silueta marii ctitorii din Hurez, intemeiata in primii ani de domnie ai lui Constantin Brancoveanu, considerata drept cel mai reprezentativ monument al arhitecturii epocii si unul din rarele ansambluri unitare din Tara Romaneasca.
Numeroasele ctitorii ale Cantacuzinilor si ale lui Constantin Brancoveanu au dus catre sfarsitul secolului al XVII-lea la formarea unui stil arhitectonic aparte, numit "stil brancovenesc", pe care Manastirea Hurez il ilustreaza cel mai bine. Dezvoltat in perioada de inflorire a artei feudale din Ţara Romaneasca, sub domnia lui Constantin Brancoveanu, se caracterizeaza prin echilibru si armonia concepţiei arhitecturale, cu pitoresti loggii si cerdacuri deschise spre curtile si gradinile inconjuratoare, asa cum se poate vedea si la Palatul Mogosoaia (1702).
Ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu (1688 - 1714), ansamblul Hurez a fost construit on anii de dupa batalia de la Zarnesti (1690). Constructia incepe in vara anului 1690 si se termina in anul 1697.
Inca de la inceput, domnitorul inzestreaza manastirea, proprietate domneasca, cu pamant, sate, vii, paduri, hanuri si mori, astfel ca on jurul anului 1700, manastirea ajunge unul dintre cele mai bogate asezaminte manastiresti din Tara Romaneasca. Asezarea manastirii la intersectia drumurilor dinspre Valcea si Mehedinţi a favorizat organizarea unor targuri.
La inceput privilegiu domnesc, ele se tineau chiar la porţile manastirii. Mai tarziu, ele au iinceput sa fie organizate mai spre sud, in satul de peste deal, capatand un caracter permanent si devenind Targul Hurez.
Desi a fost conceputa si construita ca o adevarata fortareata, fiind si resedinta domnească, mănăstirea nu a fost ferită de vitregiile vremurilor.
Astfel, a fost ocupata de turci in anul 1787, in timpul razboiului ruso-austro-turc (1787 - 1792), ocupatie ce i-a adus numeroase stricaciuni. Ca si manastirile Motru, Tismana si Bistrita, intarite si prevazute cu provizii, manastirea Hurez a fost si ea folosita de Tudor Vladimirescu in timpul miscarii revolutionare de la 1821.
Tot aici s-a adapostit si serdarul Iamandi, dupa prinderea lui Tudor Vladimirescu. De altfel, porţile ferecate in fier ale manastirii poarta semnele asedierii celor refugiati in incinta.
Ansamblul monahal Hurez cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorită de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugrăvita de Preda Nicolae si Ianache;
Schitul Sf. Apostoli, la cca 50 m spre nord, ctitorita de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravit de Iosif si Ion in 1700 si Schitul Sf. Stefan, ctitorit de Stefan, fiul cel mai mare al domnului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Hranite.
Manastirea Hurezi are doua incinte. In cea dintai, exterioara, delimitata de ziduri puternice de caramida, se afla prima poarta de incinta si o cladire cu etaj in dreapta. A doua incinta are forma dreptunghiulara, inchisa pe trei laturi cu cladiri, avand parter şi etaj. Latura de rasarit se incheie cu un zid inalt, ca la multe alte manastiri cu incinta.
La mijlocul acestei incinte se afla biserica mare, impunator monument, lung de 32 m si lat de 14 m. Ea este o interpretare mai simplificata a bisericii episcopale de la Curtea de Arges. Are plan treflat si impartire clasica, altar, naos, pronaos si pridvor.
Dimensiunile interioare vaste, boltile inalte bine proporţionate, partalele cu impunatoarele ancadramente din marmora sculptata dau intregului interior o notă de monumentalitate desavarsita.
O multime de sfinti din care nu lipsesc Sf. Imparati Constantin si mama sa Elena, hramul manastirii, scene religioase din Vechiul şi Noul Testament sinoade ecumenice, despartite prin ornamentaţii florale, desenate in culori vii, acopera peretii interiori ai bisericii si pronaosului. Lucrarea in frescă este opera zugravilor Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim.
Pe langa iconografia religioasa, intalnim si compozitii cu caracter laic, cum e istoria ilustrata a vieţii imparatului Constantin cel Mare, cu o anumită semnificaie pentru vremea aceea, biruinta Crucii impotriva semilunii.
Intrarea principala in incinta centrala se face prin latura de miazazi, pe sub bolta larga care in caz de pericol se inchidea cu o mare poarta de lemn ferecata in fier, existenta si astazi, in forma originala. Deasupra intrarii se inalta turnul clopotniţei, care adaposteste patru clopote mari, intre 300 si 1 000 kg, cu sunetele armonioase, trei purtand in inscriptie numele voievodului.
In dreapta si in stanga clopotnitei, pe cele trei laturi sunt chiliile randuite pe doua niveluri, suprapuse, in fata carora se gaseste cate o galerie cu arcade in semicerc, sustinuta de stalpi de piatra.
Tot in latura de est, la etaj, unde au fost casele domnesti compuse din sali mari frumos boltite, cu calote sferice pe arcade lungi, sprijinite pe monumentale coloane de piatra, sculptate la capitele si baze, acum este expusa o interesanta si valoroasa colectie de obiecte si icoane bisericesti ale manastirii, un preţios tezaur cultural-national.
Manastirea Hurezi este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Oltenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Cei care vor sa-si petreaca aici vacanta isi pot lua cazare Horezu , in zona aflandu-se o serie de pensiuni si vile.
Numeroasele ctitorii ale Cantacuzinilor si ale lui Constantin Brancoveanu au dus catre sfarsitul secolului al XVII-lea la formarea unui stil arhitectonic aparte, numit "stil brancovenesc", pe care Manastirea Hurez il ilustreaza cel mai bine. Dezvoltat in perioada de inflorire a artei feudale din Ţara Romaneasca, sub domnia lui Constantin Brancoveanu, se caracterizeaza prin echilibru si armonia concepţiei arhitecturale, cu pitoresti loggii si cerdacuri deschise spre curtile si gradinile inconjuratoare, asa cum se poate vedea si la Palatul Mogosoaia (1702).
Ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu (1688 - 1714), ansamblul Hurez a fost construit on anii de dupa batalia de la Zarnesti (1690). Constructia incepe in vara anului 1690 si se termina in anul 1697.
Inca de la inceput, domnitorul inzestreaza manastirea, proprietate domneasca, cu pamant, sate, vii, paduri, hanuri si mori, astfel ca on jurul anului 1700, manastirea ajunge unul dintre cele mai bogate asezaminte manastiresti din Tara Romaneasca. Asezarea manastirii la intersectia drumurilor dinspre Valcea si Mehedinţi a favorizat organizarea unor targuri.
La inceput privilegiu domnesc, ele se tineau chiar la porţile manastirii. Mai tarziu, ele au iinceput sa fie organizate mai spre sud, in satul de peste deal, capatand un caracter permanent si devenind Targul Hurez.
Desi a fost conceputa si construita ca o adevarata fortareata, fiind si resedinta domnească, mănăstirea nu a fost ferită de vitregiile vremurilor.
Astfel, a fost ocupata de turci in anul 1787, in timpul razboiului ruso-austro-turc (1787 - 1792), ocupatie ce i-a adus numeroase stricaciuni. Ca si manastirile Motru, Tismana si Bistrita, intarite si prevazute cu provizii, manastirea Hurez a fost si ea folosita de Tudor Vladimirescu in timpul miscarii revolutionare de la 1821.
Tot aici s-a adapostit si serdarul Iamandi, dupa prinderea lui Tudor Vladimirescu. De altfel, porţile ferecate in fier ale manastirii poarta semnele asedierii celor refugiati in incinta.
Ansamblul monahal Hurez cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorită de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugrăvita de Preda Nicolae si Ianache;
Schitul Sf. Apostoli, la cca 50 m spre nord, ctitorita de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravit de Iosif si Ion in 1700 si Schitul Sf. Stefan, ctitorit de Stefan, fiul cel mai mare al domnului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Hranite.
Manastirea Hurezi are doua incinte. In cea dintai, exterioara, delimitata de ziduri puternice de caramida, se afla prima poarta de incinta si o cladire cu etaj in dreapta. A doua incinta are forma dreptunghiulara, inchisa pe trei laturi cu cladiri, avand parter şi etaj. Latura de rasarit se incheie cu un zid inalt, ca la multe alte manastiri cu incinta.
La mijlocul acestei incinte se afla biserica mare, impunator monument, lung de 32 m si lat de 14 m. Ea este o interpretare mai simplificata a bisericii episcopale de la Curtea de Arges. Are plan treflat si impartire clasica, altar, naos, pronaos si pridvor.
Dimensiunile interioare vaste, boltile inalte bine proporţionate, partalele cu impunatoarele ancadramente din marmora sculptata dau intregului interior o notă de monumentalitate desavarsita.
O multime de sfinti din care nu lipsesc Sf. Imparati Constantin si mama sa Elena, hramul manastirii, scene religioase din Vechiul şi Noul Testament sinoade ecumenice, despartite prin ornamentaţii florale, desenate in culori vii, acopera peretii interiori ai bisericii si pronaosului. Lucrarea in frescă este opera zugravilor Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim.
Pe langa iconografia religioasa, intalnim si compozitii cu caracter laic, cum e istoria ilustrata a vieţii imparatului Constantin cel Mare, cu o anumită semnificaie pentru vremea aceea, biruinta Crucii impotriva semilunii.
Intrarea principala in incinta centrala se face prin latura de miazazi, pe sub bolta larga care in caz de pericol se inchidea cu o mare poarta de lemn ferecata in fier, existenta si astazi, in forma originala. Deasupra intrarii se inalta turnul clopotniţei, care adaposteste patru clopote mari, intre 300 si 1 000 kg, cu sunetele armonioase, trei purtand in inscriptie numele voievodului.
In dreapta si in stanga clopotnitei, pe cele trei laturi sunt chiliile randuite pe doua niveluri, suprapuse, in fata carora se gaseste cate o galerie cu arcade in semicerc, sustinuta de stalpi de piatra.
Tot in latura de est, la etaj, unde au fost casele domnesti compuse din sali mari frumos boltite, cu calote sferice pe arcade lungi, sprijinite pe monumentale coloane de piatra, sculptate la capitele si baze, acum este expusa o interesanta si valoroasa colectie de obiecte si icoane bisericesti ale manastirii, un preţios tezaur cultural-national.
Manastirea Hurezi este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Oltenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Cei care vor sa-si petreaca aici vacanta isi pot lua cazare Horezu , in zona aflandu-se o serie de pensiuni si vile.
Coordonate GPS: 45.321254,23.981323
Vezi si alte obiective turistice din Horezu
Biserica Sfintii Ingeri din judetul Valcea a fost declarata monument istoric. Se afla la aproximativ 50 de kilometri vest de Ramnicu-Valcea, pe DN 67, fiind considerata cea mai reprezentativa construc
Adresa: Str. Tudor Vladimirescu, Nr.68 - langa Liceul Constantin Brancoveanu
Telefon: 0350 801575
Horezu este un important obiectiv turistic aflat in partea centrala a judetului Valcea, Romania, la circa 45 km de Ramnicu Valcea si 70 km de municipiul Targu Jiu. Este situat in centrul depresiunii H
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Vezi si alte obiective turistice din subcategoria Manastiri
Infopensiuni: |
|
Linkuri utile: |
|
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate. Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|