Superstitii de Craciun - Vatra Dornei, jud. Suceava
Superstitii de Craciun
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Informatii despre Superstitii de Craciun
Vatra Dornei, Suceava
Apasati pe imagini pentru vizualizare
- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an;
- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc;
- Este bine sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos;
- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina;
- Oamenii cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc;
- In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci iti arunci norocul;
- Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.
- Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.
- Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.
- Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.
Anul Nou la romani se sarbatoreste in mai multe feluri, in functie de evenimentele care au loc, dar mai ales tinand cont de obiceiurile traditionale din fiecare zona.
Jocul Ursului - obicei practicat in multe zone, dar mai ales in Bucovina. Masca, realizata chiar din blana animalului, este decorata cu funii din paie de ovaz, in alte parti cu panglici sau inlocuita cu un cojoc cu blana pe dinafara, iar capul este confectionat din piele de vitel sau de miel intinsa pe un suport metalic. Legatura ritualului cu miturile agrare era mai vizibila in trecut, cand ursul era o reprezentare din paie care la sfarsit era aruncata in foc, simbol al mortii si reinvierii naturii, lumii. Ursii de Anul Nou alunga demonii din case si ograzi si ureaza un an fericit.
Plugusorul sau uratul cu plugul - urare traditionala la romani in preajma Anului Nou. Plugusorul este intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pierdut astazi caracterul de incantatie magica. Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista pe masura ce se apropie de sfarsit.
Datul de grinda este un obicei vechi de pe vremea geto-dacilor, practicat de catre familiile care au bebelus. Se sarbatoreste in primii trei ani de viata ai bebelusului si poate fi oficiat de catre moasa copilului, nas sau chiar tata.
Vasilca - obicei atestat numai in regiunile locuite de tigani si specific acestei etnii. Vasilca consta in purtarea din casa in casa, in ajunul sau noaptea Anului Nou, a unei tavi pe care se afla capatana porcului injunghiat la Ignat, impodobita cu margele si panglici.
Textul urarii descrie de obicei peripetiile porcului. Se povesteste despre viata lui imbelsugata din padure, despre coborarea de la munte, ca sa se adape si uciderea sa, urmata de o judecata divina. In incheiere, ceata ureaza gazdelor “La multi ani” si primeste darul: limba porcului sau o bucata de carne.
Sfantul Vasile - 1 Ianuarie, ziua Anului Nou, este inchinata de biserica Sfantului Vasile. Umbrita de petrecerea de revelion, sarbatoarea Sfantului Vasile se mai tine inca la sate, dar si acolo predomina cu aceasta ocazie practicile magice de ghicire a viitorului, practici cu un vadit caracter pagan.
Sfantul Vasile s-a nascut in Cezareea Capadociei. Arhiepiscop de Cezareea in timpul imparatului Constantin cel Mare, el a incetat din viata la varsta de cinzeci de ani, chiar in ziua de 1 ianuarie.
Sorcova - apartine obiceiurilor de Anul Nou. Umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.
Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar “surov” (verde, fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odonioara dintr-un arbore. Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat.
Superstitii de Anul Nou:
- Ghicitul vremii in frunzele unei cepe impartite in 12 parti egale, asezate una langa alta ca lunile anului si presarate cu sare, pentru a-i scoate la suprafata o cantitate de apa, aflandu-se astfel soarta culturilor;
- Casa trebuie sa fie curata pana in cele mai ascunse unghere, pentru a primi cum se cuvine noul an;
- In prima zi a anului, nicio femeie nu trebuie sa intre in casa daca inaintea ei nu trece pragul un barbat;
- Pentru noroc, femeia e bine sa fie bruneta; blondele si roscatele aduc ghinion;
- Nu este bine sa se consume carnea oricarei pasari, in afara de curcan, deoarece scurmatul pamantului si aruncatul lui in urma in cautarea hranei influenteaza prosperitatea casei in anul ce abia incepe.
#Romaniansaresmart
- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc;
- Este bine sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos;
- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina;
- Oamenii cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc;
- In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci iti arunci norocul;
- Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.
- Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.
- Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.
- Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.
Anul Nou la romani se sarbatoreste in mai multe feluri, in functie de evenimentele care au loc, dar mai ales tinand cont de obiceiurile traditionale din fiecare zona.
Jocul Ursului - obicei practicat in multe zone, dar mai ales in Bucovina. Masca, realizata chiar din blana animalului, este decorata cu funii din paie de ovaz, in alte parti cu panglici sau inlocuita cu un cojoc cu blana pe dinafara, iar capul este confectionat din piele de vitel sau de miel intinsa pe un suport metalic. Legatura ritualului cu miturile agrare era mai vizibila in trecut, cand ursul era o reprezentare din paie care la sfarsit era aruncata in foc, simbol al mortii si reinvierii naturii, lumii. Ursii de Anul Nou alunga demonii din case si ograzi si ureaza un an fericit.
Plugusorul sau uratul cu plugul - urare traditionala la romani in preajma Anului Nou. Plugusorul este intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pierdut astazi caracterul de incantatie magica. Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista pe masura ce se apropie de sfarsit.
Datul de grinda este un obicei vechi de pe vremea geto-dacilor, practicat de catre familiile care au bebelus. Se sarbatoreste in primii trei ani de viata ai bebelusului si poate fi oficiat de catre moasa copilului, nas sau chiar tata.
Vasilca - obicei atestat numai in regiunile locuite de tigani si specific acestei etnii. Vasilca consta in purtarea din casa in casa, in ajunul sau noaptea Anului Nou, a unei tavi pe care se afla capatana porcului injunghiat la Ignat, impodobita cu margele si panglici.
Textul urarii descrie de obicei peripetiile porcului. Se povesteste despre viata lui imbelsugata din padure, despre coborarea de la munte, ca sa se adape si uciderea sa, urmata de o judecata divina. In incheiere, ceata ureaza gazdelor “La multi ani” si primeste darul: limba porcului sau o bucata de carne.
Sfantul Vasile - 1 Ianuarie, ziua Anului Nou, este inchinata de biserica Sfantului Vasile. Umbrita de petrecerea de revelion, sarbatoarea Sfantului Vasile se mai tine inca la sate, dar si acolo predomina cu aceasta ocazie practicile magice de ghicire a viitorului, practici cu un vadit caracter pagan.
Sfantul Vasile s-a nascut in Cezareea Capadociei. Arhiepiscop de Cezareea in timpul imparatului Constantin cel Mare, el a incetat din viata la varsta de cinzeci de ani, chiar in ziua de 1 ianuarie.
Sorcova - apartine obiceiurilor de Anul Nou. Umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.
Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar “surov” (verde, fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odonioara dintr-un arbore. Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat.
Superstitii de Anul Nou:
- Ghicitul vremii in frunzele unei cepe impartite in 12 parti egale, asezate una langa alta ca lunile anului si presarate cu sare, pentru a-i scoate la suprafata o cantitate de apa, aflandu-se astfel soarta culturilor;
- Casa trebuie sa fie curata pana in cele mai ascunse unghere, pentru a primi cum se cuvine noul an;
- In prima zi a anului, nicio femeie nu trebuie sa intre in casa daca inaintea ei nu trece pragul un barbat;
- Pentru noroc, femeia e bine sa fie bruneta; blondele si roscatele aduc ghinion;
- Nu este bine sa se consume carnea oricarei pasari, in afara de curcan, deoarece scurmatul pamantului si aruncatul lui in urma in cautarea hranei influenteaza prosperitatea casei in anul ce abia incepe.
#Romaniansaresmart
Vezi si alte sarbatori si obiceiuri din Bucovina
Nu sunt alte evenimente in zona in aceasta perioada
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|