Obiceiuri de Craciun si Anul Nou - Brasov, jud. Brasov
Obiceiuri de Craciun si Anul Nou
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Informatii despre Obiceiuri de Craciun si Anul Nou
Brasov, Brasov
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Obceiurile de sarbatori inca sunt pastrate cu sfintenie de multi dintre noi. Datinile noastre sunt un bun de pret. Vreme de o luna, de la 6 decembrie la 6 ianuarie, se insiruie cadouri, mese, jocuri si urari ce ar ajunge, bine dramuite, pentru un an intreg.
Rastimpul dintre Sfantul Nicolae si Boboteaza ne aduna laolalta in numele acestor acte generoase si purificatoare. Colindele, Steaua, Vicleimul, alaturi de Plugusor si Sorcova spun despre noi tot ceea ce lipseste dintr-o carte de istorie.
Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune in "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand de la Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in ziua de Sfantul Vasile pana seara.
Umblatul cu capra – obicei care tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt inlocuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra e denumita “brezaia” (din cauza infatisarii pestrite a mastii) si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou. Masca este insotita de o ceata zgomotoasa, cu nelipsitii lautari ce acompaniaza dansul caprei. Capra salta si se smuceste, ce roteste si se apleaca, clampanind ritmic din falcile de lemn.
In prima zi de Craciun se merge la biserica iar apoi se ia masa in familie. Copiii incep colindatul cu steaua, in grupuri de cate trei. Ei au ca recuzita o stea confectionata dintr-o vesca de sita cu raze din sipci de lemn, totul fiind imbracat in hartie colorata. Pe cap copiii poarta coroane de hartie iar cantecul de stea se compune din troparul Nasterii Domnului. Cantarea face referiri la efortul depus pentru gasirea pruncului Iisus si contine unele reflectii filozofice asupra vietii pamantene.
In a doua zi de Craciun finii merg in vizita la nasi, daruiesc un colac si zic “De la noi mai putin, mai mult de la Domnul“, se colinda casa preotului si feciorii isi cheama mandrele la joc. Daca in ziua asta bate vantul, toamna va fi bogata in vanturi si ploi. De fapt, toate zilele dintre Craciun si Anul Nou au menirea de a vesti cum va fi noul an.
In a treia zi de Craciun este sarbatorit Sfantul Stefan, primul martir crestin, condamnat la moarte de iudei in anul 33. Sfantul Stefan a fost primul crestin care a vestit si a marturisit credinta in Hristos. Numele sau, de origine greaca, inseamna „coroana" si face referire la faptul ca Sfantul Stefan deschide drumul unui nesfarsit sir de martiri crestini.
Cei care se confrunta cu probleme de sanatate sau se judeca de multa vreme cu persoane foarte orgolioase este bine sa aduca in casa lor o icoana cu Sfantul Stefan, sfintita in aceasta zi.
In unele zone din Muntenia se prepara “Painicile lui Stefan” dintr-un aluat asemanator cu cel de cozonac, unse cu miere. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfantul Stefan, se sfintesc la biserica in ziua praznicului si se impart copiilor saraci.
#Romaniansaresmart
Rastimpul dintre Sfantul Nicolae si Boboteaza ne aduna laolalta in numele acestor acte generoase si purificatoare. Colindele, Steaua, Vicleimul, alaturi de Plugusor si Sorcova spun despre noi tot ceea ce lipseste dintr-o carte de istorie.
Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune in "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand de la Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in ziua de Sfantul Vasile pana seara.
Umblatul cu capra – obicei care tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt inlocuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra e denumita “brezaia” (din cauza infatisarii pestrite a mastii) si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou. Masca este insotita de o ceata zgomotoasa, cu nelipsitii lautari ce acompaniaza dansul caprei. Capra salta si se smuceste, ce roteste si se apleaca, clampanind ritmic din falcile de lemn.
In prima zi de Craciun se merge la biserica iar apoi se ia masa in familie. Copiii incep colindatul cu steaua, in grupuri de cate trei. Ei au ca recuzita o stea confectionata dintr-o vesca de sita cu raze din sipci de lemn, totul fiind imbracat in hartie colorata. Pe cap copiii poarta coroane de hartie iar cantecul de stea se compune din troparul Nasterii Domnului. Cantarea face referiri la efortul depus pentru gasirea pruncului Iisus si contine unele reflectii filozofice asupra vietii pamantene.
In a doua zi de Craciun finii merg in vizita la nasi, daruiesc un colac si zic “De la noi mai putin, mai mult de la Domnul“, se colinda casa preotului si feciorii isi cheama mandrele la joc. Daca in ziua asta bate vantul, toamna va fi bogata in vanturi si ploi. De fapt, toate zilele dintre Craciun si Anul Nou au menirea de a vesti cum va fi noul an.
In a treia zi de Craciun este sarbatorit Sfantul Stefan, primul martir crestin, condamnat la moarte de iudei in anul 33. Sfantul Stefan a fost primul crestin care a vestit si a marturisit credinta in Hristos. Numele sau, de origine greaca, inseamna „coroana" si face referire la faptul ca Sfantul Stefan deschide drumul unui nesfarsit sir de martiri crestini.
Cei care se confrunta cu probleme de sanatate sau se judeca de multa vreme cu persoane foarte orgolioase este bine sa aduca in casa lor o icoana cu Sfantul Stefan, sfintita in aceasta zi.
In unele zone din Muntenia se prepara “Painicile lui Stefan” dintr-un aluat asemanator cu cel de cozonac, unse cu miere. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfantul Stefan, se sfintesc la biserica in ziua praznicului si se impart copiilor saraci.
#Romaniansaresmart
Vezi si alte sarbatori si obiceiuri din Brasov si imprejurimi
Brasov, Brasov
Se spune ca daca faci urari de bine, destinul ti se schimba in bine. La inceputul anului oamenii isi ureaza: „La multi ani!“, „Sanatate si numai bine!“, „An Nou fericit!“.
Traditiile si o ...
Brasov, Brasov
Sfantul Ioan Botezatorul este una dintre figurile centrale ale crestinismului si islamului, predicator si botezator pe malurile raului Iordan, Inainte-mergatorul, vestitorul si botezatorul lui Iisus. ...
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|