Obiceiuri din prima zi a anului - Brasov, jud. Brasov
Obiceiuri din prima zi a anului
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Informatii despre Obiceiuri din prima zi a anului
Brasov, Brasov
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Se spune ca daca faci urari de bine, destinul ti se schimba in bine. La inceputul anului oamenii isi ureaza: „La multi ani!“, „Sanatate si numai bine!“, „An Nou fericit!“.
Traditiile si obiceiurile incep odata cu Anul Nou, fiind specifice fiecarei regiuni ale tarii. In Banat, Crisana si Maramures tinerii practica un obicei numit semanatul sau “Cu riscasu”. Fiecare are in buzunar o mana de orez, grau, secara sau porumb pentru semanat. Se spune “Sanatate noului an” si se canta: Seman grau, seman secara / Pana-n seara sa rasara / Pana maini, facem paini / La anul si la multi ani!
Obiceiul puntilor este cel mai raspandit ritual de “citire” al viitorului. Puntea se alcatuieste din doua craci in forma de furca, intre ramurile carora se pune, de-a curmezistul, un bat. Ea simbolizeaza un pod aruncat intre malul anului ce se incheie si cel al anului care sta sa vina. Fiecare fata trebuie sa aiba puntea ei, ca sa poata visa noaptea ce i-a fost harazit sa i se intample in noul an.
Obiceiul perilor de porc incearca sa anticipeze casatoria. Pe vatra incinsa din casa, un baiat si o fata aseaza, fiecare, cate un fir din parul porcului. Incalzindu-se, firele se vor rasuci si vor sfarai. Daca in acest moment ele se apropie, cei doi se vor lua, iar daca firele se indeparteaza, tinerii nu se vor casatori.
Boboteaza
Ziua de 6 ianuarie este randuita in traditia bisericii ca data de cinstire a Botezului lui Iisus. In ajunul Bobotezei, preotul umbla din casa in casa sfintind fiecare incapere cu agheasma si impartind fire de busuioc.
Stravechea practica de purificare a apelor de fortele raului ar corespunde zilei a sasea a Facerii lumii si a fost asimilata de biserica unei nasteri spirituale (Botezul Domnului). Altfel spus, se considera ca pana la 6 ianuarie – ziua in care potrivit Parintilor bisericii Iisus s-a aratat lumii (Aratarea Domnului sau Epifania), lasandu-se botezat in Iordan – apele insesi sunt inca impure. De aceea, in aceasta zi reprezentantii bisericii sfintesc (sau boteaza) apa.
Tot de Boboteaza sau in ajunul ei, in satele din Moldova si Bucovina se auzeau altadata strigatele Chiraleisei (“Fie-ti mila, Doamne”), un fel de colind al copiilor acompaniat de clinchete de clopotei, menit sa aduca gazdelor holde bogate in noul an si sa alunge din vazduh spiritele rele. In Bucovina si Muntii Apuseni se practica, in aceeasi zi, Ardeasca, un alt ritual de purificare a sufletului (cu ajutorul focului), indeplinit de fete si flacai.
Ritualul recuperarii crucilor din apa este unul dintre cele mai importante. Conform traditiei, sunt aruncate in apa marii trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajosi. Se spune ca cel care va recupera crucea de lemn, va fi ferit de boli si necazuri si va avea noroc tot anul.
Despre agheasma adusa de la biserica se crede ca este miraculoasa. Sunt suficiente cateva picaturi de apa sfintita pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. In schimb, daca agheasma se strica, se crede ca asupra casei a fost aruncat un blestem.
#Romaniansaresmart
Traditiile si obiceiurile incep odata cu Anul Nou, fiind specifice fiecarei regiuni ale tarii. In Banat, Crisana si Maramures tinerii practica un obicei numit semanatul sau “Cu riscasu”. Fiecare are in buzunar o mana de orez, grau, secara sau porumb pentru semanat. Se spune “Sanatate noului an” si se canta: Seman grau, seman secara / Pana-n seara sa rasara / Pana maini, facem paini / La anul si la multi ani!
Obiceiul puntilor este cel mai raspandit ritual de “citire” al viitorului. Puntea se alcatuieste din doua craci in forma de furca, intre ramurile carora se pune, de-a curmezistul, un bat. Ea simbolizeaza un pod aruncat intre malul anului ce se incheie si cel al anului care sta sa vina. Fiecare fata trebuie sa aiba puntea ei, ca sa poata visa noaptea ce i-a fost harazit sa i se intample in noul an.
Obiceiul perilor de porc incearca sa anticipeze casatoria. Pe vatra incinsa din casa, un baiat si o fata aseaza, fiecare, cate un fir din parul porcului. Incalzindu-se, firele se vor rasuci si vor sfarai. Daca in acest moment ele se apropie, cei doi se vor lua, iar daca firele se indeparteaza, tinerii nu se vor casatori.
Boboteaza
Ziua de 6 ianuarie este randuita in traditia bisericii ca data de cinstire a Botezului lui Iisus. In ajunul Bobotezei, preotul umbla din casa in casa sfintind fiecare incapere cu agheasma si impartind fire de busuioc.
Stravechea practica de purificare a apelor de fortele raului ar corespunde zilei a sasea a Facerii lumii si a fost asimilata de biserica unei nasteri spirituale (Botezul Domnului). Altfel spus, se considera ca pana la 6 ianuarie – ziua in care potrivit Parintilor bisericii Iisus s-a aratat lumii (Aratarea Domnului sau Epifania), lasandu-se botezat in Iordan – apele insesi sunt inca impure. De aceea, in aceasta zi reprezentantii bisericii sfintesc (sau boteaza) apa.
Tot de Boboteaza sau in ajunul ei, in satele din Moldova si Bucovina se auzeau altadata strigatele Chiraleisei (“Fie-ti mila, Doamne”), un fel de colind al copiilor acompaniat de clinchete de clopotei, menit sa aduca gazdelor holde bogate in noul an si sa alunge din vazduh spiritele rele. In Bucovina si Muntii Apuseni se practica, in aceeasi zi, Ardeasca, un alt ritual de purificare a sufletului (cu ajutorul focului), indeplinit de fete si flacai.
Ritualul recuperarii crucilor din apa este unul dintre cele mai importante. Conform traditiei, sunt aruncate in apa marii trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajosi. Se spune ca cel care va recupera crucea de lemn, va fi ferit de boli si necazuri si va avea noroc tot anul.
Despre agheasma adusa de la biserica se crede ca este miraculoasa. Sunt suficiente cateva picaturi de apa sfintita pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. In schimb, daca agheasma se strica, se crede ca asupra casei a fost aruncat un blestem.
#Romaniansaresmart
Vezi si alte sarbatori si obiceiuri din Brasov si imprejurimi
Brasov, Brasov
Obceiurile de sarbatori inca sunt pastrate cu sfintenie de multi dintre noi. Datinile noastre sunt un bun de pret. Vreme de o luna, de la 6 decembrie la 6 ianuarie, se insiruie cadouri, mese, jocuri s ...
Brasov, Brasov
Sfantul Ioan Botezatorul este una dintre figurile centrale ale crestinismului si islamului, predicator si botezator pe malurile raului Iordan, Inainte-mergatorul, vestitorul si botezatorul lui Iisus. ...
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|