Situată la poalele Masivului Cozia, pe malul drept al raului Olt, este unul dintre cele mai vechi monumente din Ţara Romanească ce conservă elemente originale de construcţie, ridicată de voievodul Mircea cel Batran (1386 - 1418) cu putin inainte de sfarşitul secolului al XIV - lea.
Amplasată la ieşirea Oltului din defileul Cozia, este foarte uşor accesibilă pe DN 7/E 81 şi in imediata apropiere a staţiunilor balneoclimaterice Călimăneşti şi Căciulata.
In secolul XIV, locul ales pentru construirea mănăstirii era amplasat strategic, accesul făcandu-se doar dinspre sud, spre est raul Olt apărand mănăstirea, iar spre nord defileul Oltului punea probleme serioase, neexistand nici un drum.
Toponimic, denumirea de Cozia pare a fi de origine turcă, derivand din cuvantul "Koz", care inseamnă nucă.
Cum insă pană la sfrşitul secolului al XIV-lea, in liimba romană nu pătrunseseră cuvinte turceşti, mai plauzibilă este originea cumană sau peceneagă.
Construită intre 1387 - 1388, ea mai este cunoscută şi sub numele Nucet, nume datorat se pare, unor plantaţii de nuci care dominau in trecut zona. In pronaosul bisericii se afla mormantul voievodului Mircea cel Bătran, inmormantat la 4 februarie 1418.
Prin această inmormantare, s-a schimbat obiceiul domnesc de a fi inmormantat la Biserica domnească din Curtea de Argeş. Ansamblul mai cuprinde două paraclise, construite ?ntre anii 1583 - 1584 şi 1710 - 1711, biserica bolniţei construită ?ntre anii 1542 - 1543. Construirea bolniţei şi a clădirilor din jur este legată de folosirea tot mai intensă a apelor minerale de aici.
Tot aici se mai află cuhnia construită de Constantin Brancoveanu, chiliile (din anii de după 1388, transformate parţial ?ntre 1848 - 1853), f?nt?na mare (sec. XVI) şi două clopote datand din 1395 şi respectiv 1413.
De-a lungul timpului, turcii au prădat mănăstirea de mai multe ori, acelaşi comportament avand-ul şi soldaţii austrieci in timpul ocupaţiei din perioada 1718 - 1739.
in 1821, eteriştii lui Alexandru Ipsilanti, după infrangerea suferită la Drăgăşani in luptele cu turcii, s-au adăpostit intre zidurile mănăstirii.
Tot aici şi-au găsit refugiul o parte din revoluţionarii de la 1848. In timpul primului război mondial, trupele de ocupaţie au furat odoarele şi cărţile sfinte, profanand şi cripta lui Mircea cel Bătran.
In perioada de inflorire din secolele XIV - XVI şi pană la perioada fanariotă, cand incepe decăderea, mănăstirea Cozia se numeşte si "Lavra Cozia", semn că era un important lăcaş de cultură al timpului şi avea sub ascultare mai multe schituri şi mănăstiri, precum şi un intins domeniu feudal (peste 80 de sate), munţi, bălţi, vii, sate de robi ţigani.
In perioada fanariotă ?n mănăstire sunt introduşi călugări greci, iar călugării rom?ni sunt nevoiţi să părăsească mănăstirea. Decăderea Coziei ajunge pană acolo incat e transformată in inchisoare.
Intre anii 1958 - 1962 au loc ample lucrări de restaaurare şi consolidare, menite să redea construcţiei aspectul real şi să pună ?n lumină elementele tradiţionale specifice arhitecturii romaneşti.
Manastirea Cozia este unul dintre cele mai importante obiective turistice din
Valea Oltului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in
apropiere.
Cei care vor sa-si petreaca aici vacanta isi pot lua
cazare Calimanesti
, in zona aflandu-se o serie de pensiuni si vile.