Etno Muzeul CASA MORARIU - Jina
Etno Muzeul CASA MORARIU - Jina
vezi pe harta
Coordonate GPS: 45.786021,23.682132
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
vezi pe harta
Informatii despre Etno Muzeul CASA MORARIU - Jina
Localizare: Marginimea Sibiului
> Jina
Subcategorie: Muzeu
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Comuna Jina este situata in zona Mărginimii Sibiului, zona caracterizată din punct de vedere etnografic prin dansuri populare, costume populare, obieceiuri si traditii specifice.
Dintre acestea amintim in cadrul dansurilor populare: jiana, hategana, invartita, oina, musamaua, brauri si batute; costume populare barbatesti: caciula sau palarie, camese, la juni in unele cazuri: fustita, curea de piele, cioareci sau pantaloni din giulgi caltuni sau obiele, opinci, papuci sau cizme; costume populare femeiesti: baticuri sau vilitura pentru femeile in varsta, camese, brau, catrinta, surte, poale, ciorapi sau caltuni, opinci sau papuci; cheptare sau cojoace pe timp friguros, iar vara tol sau tolic.
Dintre obiceiurile si traditiile specifice amintim: oprirea (15mai) si slobozatu hotarului de jos(de Sf. Marie Mica); urcatul si coboratul de a-munte ; obiceiurile de Craciun cu juni si junese (colinde, Hora Mare si Ingropatul Anului); sezatori, claci, targuri ( 5 Mai si 4 Octombrie) si Festivalul Folcloric „Sus pe muntele din Jina” (in ultima duminica din luna Iulie).
Ocupatia traditionala principala a jinarilor a fost cresterea animalelor (ovine in special). Datorita infiintarii unei Companii Graniceresti a Imperiului Austro- Ungar pe teritoriul Jinei incepand cu anii ~1760 se realizeaza atat un progres prin infiintarea unor Scoli Graniceresti cu predare in 3 limbi (germana, maghiara si romana), cat si prin improprietarirea jinarilor cu 22 munti mari.
Totusi reprezentantii Imperiului nu au adus doar avantaje, ci si constrangeri si impunerea trecerii la religia catolica, fapt ce nu a fost imbratisat de jinari, astfel incat o mare parte dintre ei au luat drumul bejeniei infiintand cateva asezari in Tara Romaneasca: Novaci , Vaideeni , Babeni , Polovragi, Corbii de Piatra, asezari in care si astazi se regasesc atat nume cat si obiceiurile sau portul jinarilor.
In august 2006 , cu ocazia Festivalului Folcloric ,,Sus pe muntele din Jina”, a fost inaugurata ,,Colectia Muzeala Morariu – Jina”, o colectie de aproximativ 1600 exponate, grupate in mai multe domenii, cum ar fi: patrimoniu imaterial (costume populare, ceramica - blide, oale, urcioare) - cărti, icoane si fotografii, obiecte de uz casnic si gospodăresc - războaie de tesut, scule de tamplarie, cojocarie, fierarie, stuparit, sau instrumente folosite in viata de zi cu zi a crescatorilor de animale (ovine in special), care si harnasament pentru cai, s.a.
Lipsa spatiului adecvat a dus la depozitarea a mai mult de 200 de exponate. Patrimoniul adunat în cadrul etno-muzeului din Jina- Marginimea Sibiului este inestimabil pentru descrierea specificului vietii si culturii locale, a populatiei locale si o bogată arie de studiu etno-folcloric pentru cercetători, studenti, turisti si toti cei pasionati de frumos si de cultura si civilizatia rurală autentică.
Datorita faptului ca ultimii ani au adus pe langa progres economic si ”obiceiuri” noi , se constata ca tinerii din Jina incep sa prefere manelele in locul jienelor si invartitelor , sa se faca ”jocul” intr-un ”loc cu becul stins” si nu in dupa-amiezele zilelor de sarbatoare cum se faceau odinioara , cand mergeau mume , matusi si vecine sa vada care cu care joaca ; sa nu mai existe un ansamblu folcloric in desfasurarea Festivalului ci doar o echipa de fluierasi ; sa nu mai fie in cadrul Sarbatorilor de Iarna ”Ceata Junilor”; etc .
Facem distinctia intre obicei si traditie, dar consideram ca nu este sanatos a ne indeparta de ceea ce ne defineste pe noi ca neam, si din acest motiv implementarea acestui proiect il consideram foarte important pentru comunitatea locala din Jina .
Vatra straveche de obiceiuri si traditii, cu obiecte de cultura si civilizatie locala autentica, a determinat familia Morariu sa infiinteze un etno-muzeu care sa puna in valoare exponatele vechi si valoroase ale jinarilor.
Initiativa pentru acreditarea ca muzeu a fost apreciata de Ministerul Culturii si Cultelor si a primit aviz favorabil, iar studiile facute de cercetătorii de la Muzeul Astra – Sibiu sustin valoarea patrimoniala a colectiilor stranse in cadrul etno-muzeului.
Exponatele din colectia etno-muzeului aduc vizitatorilor frânturi din viata de demult a jinarilor, aratand ca acesti oameni au stiut sa-si pasca in pace turmele in muntii dobanditi prin virtute si strajnicie sub diverse domnii , dar au stiut sa isi infrumuseteze prin simplitate viata si portul.
Colectiile expuse, prin specificitatea lor, pot atrage fiecare infiintarea de mici ateliere artizanale , astfel incat, sub indrumarea mesterilor populari din Jina, sa se păstreze si sa transmită generatiilor viitoroare obiceiurile stramosesti (ateliere de tesut, de cusut ii si costume populare, de cojocarie , de tamplarie , de fierarie sau de prelucrare a laptelui).
Mentionam de asemenea, ca multe din exponate au o vechime foarte mare, fiind vizibile diferentele intre exponatele din muzeu si actualul port popular in alb si negru in care nu se mai regasesc culorile campului , sau pahiolul si vilitura.
Marturie pentru necesitatea infiintării unui etno-muzeu in comuna Jina o constitue ”Caietul de Impresii al Vizitatorului” in care se regasesc gandurile celor ce i-au trecut pragul.
Etno Muzeul CASA MORARIU - Jina este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Marginimea Sibiului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Cei care vor sa-si petreaca aici vacanta isi pot lua cazare Jina , in zona aflandu-se o serie de pensiuni si vile.
Dintre acestea amintim in cadrul dansurilor populare: jiana, hategana, invartita, oina, musamaua, brauri si batute; costume populare barbatesti: caciula sau palarie, camese, la juni in unele cazuri: fustita, curea de piele, cioareci sau pantaloni din giulgi caltuni sau obiele, opinci, papuci sau cizme; costume populare femeiesti: baticuri sau vilitura pentru femeile in varsta, camese, brau, catrinta, surte, poale, ciorapi sau caltuni, opinci sau papuci; cheptare sau cojoace pe timp friguros, iar vara tol sau tolic.
Dintre obiceiurile si traditiile specifice amintim: oprirea (15mai) si slobozatu hotarului de jos(de Sf. Marie Mica); urcatul si coboratul de a-munte ; obiceiurile de Craciun cu juni si junese (colinde, Hora Mare si Ingropatul Anului); sezatori, claci, targuri ( 5 Mai si 4 Octombrie) si Festivalul Folcloric „Sus pe muntele din Jina” (in ultima duminica din luna Iulie).
Ocupatia traditionala principala a jinarilor a fost cresterea animalelor (ovine in special). Datorita infiintarii unei Companii Graniceresti a Imperiului Austro- Ungar pe teritoriul Jinei incepand cu anii ~1760 se realizeaza atat un progres prin infiintarea unor Scoli Graniceresti cu predare in 3 limbi (germana, maghiara si romana), cat si prin improprietarirea jinarilor cu 22 munti mari.
Totusi reprezentantii Imperiului nu au adus doar avantaje, ci si constrangeri si impunerea trecerii la religia catolica, fapt ce nu a fost imbratisat de jinari, astfel incat o mare parte dintre ei au luat drumul bejeniei infiintand cateva asezari in Tara Romaneasca: Novaci , Vaideeni , Babeni , Polovragi, Corbii de Piatra, asezari in care si astazi se regasesc atat nume cat si obiceiurile sau portul jinarilor.
In august 2006 , cu ocazia Festivalului Folcloric ,,Sus pe muntele din Jina”, a fost inaugurata ,,Colectia Muzeala Morariu – Jina”, o colectie de aproximativ 1600 exponate, grupate in mai multe domenii, cum ar fi: patrimoniu imaterial (costume populare, ceramica - blide, oale, urcioare) - cărti, icoane si fotografii, obiecte de uz casnic si gospodăresc - războaie de tesut, scule de tamplarie, cojocarie, fierarie, stuparit, sau instrumente folosite in viata de zi cu zi a crescatorilor de animale (ovine in special), care si harnasament pentru cai, s.a.
Lipsa spatiului adecvat a dus la depozitarea a mai mult de 200 de exponate. Patrimoniul adunat în cadrul etno-muzeului din Jina- Marginimea Sibiului este inestimabil pentru descrierea specificului vietii si culturii locale, a populatiei locale si o bogată arie de studiu etno-folcloric pentru cercetători, studenti, turisti si toti cei pasionati de frumos si de cultura si civilizatia rurală autentică.
Datorita faptului ca ultimii ani au adus pe langa progres economic si ”obiceiuri” noi , se constata ca tinerii din Jina incep sa prefere manelele in locul jienelor si invartitelor , sa se faca ”jocul” intr-un ”loc cu becul stins” si nu in dupa-amiezele zilelor de sarbatoare cum se faceau odinioara , cand mergeau mume , matusi si vecine sa vada care cu care joaca ; sa nu mai existe un ansamblu folcloric in desfasurarea Festivalului ci doar o echipa de fluierasi ; sa nu mai fie in cadrul Sarbatorilor de Iarna ”Ceata Junilor”; etc .
Facem distinctia intre obicei si traditie, dar consideram ca nu este sanatos a ne indeparta de ceea ce ne defineste pe noi ca neam, si din acest motiv implementarea acestui proiect il consideram foarte important pentru comunitatea locala din Jina .
Vatra straveche de obiceiuri si traditii, cu obiecte de cultura si civilizatie locala autentica, a determinat familia Morariu sa infiinteze un etno-muzeu care sa puna in valoare exponatele vechi si valoroase ale jinarilor.
Initiativa pentru acreditarea ca muzeu a fost apreciata de Ministerul Culturii si Cultelor si a primit aviz favorabil, iar studiile facute de cercetătorii de la Muzeul Astra – Sibiu sustin valoarea patrimoniala a colectiilor stranse in cadrul etno-muzeului.
Exponatele din colectia etno-muzeului aduc vizitatorilor frânturi din viata de demult a jinarilor, aratand ca acesti oameni au stiut sa-si pasca in pace turmele in muntii dobanditi prin virtute si strajnicie sub diverse domnii , dar au stiut sa isi infrumuseteze prin simplitate viata si portul.
Colectiile expuse, prin specificitatea lor, pot atrage fiecare infiintarea de mici ateliere artizanale , astfel incat, sub indrumarea mesterilor populari din Jina, sa se păstreze si sa transmită generatiilor viitoroare obiceiurile stramosesti (ateliere de tesut, de cusut ii si costume populare, de cojocarie , de tamplarie , de fierarie sau de prelucrare a laptelui).
Mentionam de asemenea, ca multe din exponate au o vechime foarte mare, fiind vizibile diferentele intre exponatele din muzeu si actualul port popular in alb si negru in care nu se mai regasesc culorile campului , sau pahiolul si vilitura.
Marturie pentru necesitatea infiintării unui etno-muzeu in comuna Jina o constitue ”Caietul de Impresii al Vizitatorului” in care se regasesc gandurile celor ce i-au trecut pragul.
Etno Muzeul CASA MORARIU - Jina este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Marginimea Sibiului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Cei care vor sa-si petreaca aici vacanta isi pot lua cazare Jina , in zona aflandu-se o serie de pensiuni si vile.
Coordonate GPS: 45.786021,23.682132
Vezi si alte obiective turistice din Jina
La Grumaji reprezinta un monument al naturii aflat in judetul Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Jina, pe partea dreapta a raului Sebes.
A fost declarat arie protejata de interes nationa
Masa Jidovului sau Masa Uriasului reprezinta un monument al naturii aflat in comuna Jina, pe malul drept al raului Sebes, la o altitudine de circa 50 metri de albia raului.
Este format dintr-o stanca
Pintenii din Coasta Jinei reprezinta un monument al naturii cu valoare geologica si peisagistica. Acestia se afla in judetul Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Jina (SV satului Jina).
Au
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Vezi si alte obiective turistice din subcategoria Muzee
Infopensiuni: |
|
Linkuri utile: |
|
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate. Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|