Cosmarul de la Lepsa – Pensiunea Damatis!
Lepsa este un sat frumos la vreo 70 km de Focsani, unde agroturismul este destul de dezvoltat. Eu si consoarta mea am fost pe parcursul mai multor ani in acest loc. Anul acesta ne-am cazat la Pensiunea Damatis (3 margarete/stele). Regretam nespus alegerea facuta si nu recomandam nimanui acest loc. Rezervarea am facut-o din timp, cu vreo luna jumate inainte de perioada dorita, mai ales ca am dorit sa stam 9 nopti si in iulie. Am vorbit la telefon la pensiune, dupa care am recornfirmat pe email cu proprietarul pensiunii rezervarea. Cu o saptamana inainte de data sosirii noastre acolo am reconfirmat prin email rezervarea. In primul rand mentionez ca preturile de pe site-ul lor personal sunt mult mai mici decat cele cerute de ei si afisate la receptie (reclama sufletul comertului! realitatea insa este cu totul alta mancare de peste!). Camera data era destul de ok din punct de vedere al mobilierului si dotarilor, insa extrem de inghesuita, prea multe intr-un spatiu prea mic – motiv pentru care in special noaptea ne simteam sufocati. Problema este ca in momentul in care deschideam usa la balcon , fiind la munte, se facea foarte rece. Daca inchideam usa balconului ne asfixiam din nou. Am fost cazati la etajul unu si am crezut ca e bine. Gresit – deoarece sub balcoanele de la etajul 1 este copertina de la restaurant care este facuta dintr-un material cauciucat, care atunci cand sta in soare emana un miros inecacios ca de asfalt proaspat turnat si incins. Si iar, pe timpul zilei, aceasi problema – daca stai cu usa balconului inchisa e farte sufocant, cum deschideai usa camera era inundata de mirosul de cauciuc ars .
Din cate ne-am dat noi seama acelea sunt genul de camere a caror izolare duce la faptul ca vara se incing tare si iarna se racesc repede. Chiar am inteles ca uneori iarna li se mai strica centrala si turistii au mai avut parte de 1-2 zile de stat in frig.
In ceea ce priveste curatenia camerei pe parcursul sejurului a trebuit sa dam mici atentii, de genul ciocolata, femeii de serviciu, pentru a ne lua cosul de gunoi, a ne mai aduce un sapun etc. Pe tot parcursul sejurului prospoapele nu au fost schimbate niciodata totusi.
La restaurant – in pretul camerei intra mic dejun de 10 lei de persoana. Orice depasese suma asta clientul plateste extra. Am descoperit ca acesta este un bun mijloc de umflare a unor bani de la clienti, de catre chelneri.
La un moment dat eu si consoarta chiar ne-am mirat cum de pot costa 2 portii de fulgi de porumb (simpli, din cei romanesti) cu lapte, 2 chifle cu un pic de unt si dulceata suma ce ne-a fost ceruta .. care era in plus fata de cei 20 de lei inclusi in pretul camerei ..
Astfel incat cu meniul, un pix si o foaie in mana am fost la chelner sa facem calculele.. si am aflat ca eu si consoarta am mancat in dimineata aceea jumate de kg de fulgi de porumb!!!!!!!
Ni s-a spus ca in meniu este trecut pretul pentru 100 de grame..insa noi am mancat 250 de grame fiecare! Ne-am mirat si noi cum de intr-un blid mic pot incapea 250 de grame de fulgi de porumb (o punga intreaga) plus lapte.. nu mai zic faptul ca ne-am uitat la noi, 2 persoane perfect normale si chiar atletice, si ne-am gandit unde ar fi incaput in stomacele noastre atatea cereale, urmate de cate o chifla cu unt si dulceata.
Am vazut o familie, mama, tata si 2 copii sub 5 ani amandoi, care pentru un mic dejun la care au mai venit si ei personal cu iaurt de la magazin (pentru copilasi), au platit in plus 35 de lei! Mama chiar a intrebat daca suma asta este peste suma ce li se cuvine (chelnerul a confirmat ca intr-adevar, asta era in plus).
Culmea este ca un singur chelner, care din pacate a venit in ultimele zile cat am stat noi acolo, era corect. Si chiar am cerut din nou micul dejun care continea “jumatate de kg de fulgi de porumb pentru 2 persoane “ si in mod evident nu ni s-a cerut nimic in plus, ni s-a spus ca ne-am incadrat in suma de 20 de lei.
Seara curtea din spatele pensiunii era complet in bezna. Noi am avut noroc ca am avut o lanterna mica la noi, insa am vazut alti turisti orbecaind prin intuneric.
Lovitura de gratie ne-a fost data intr-o zi de joi, cand am hotarat sa mergem intr-o excursie pana la Lacul Sf Ana (care se afla la aprox 70 de km mai in nord de Lepsa).
Ne-am intors din mica excursie seara pe la 8. Eram obositi de la drum, de la inotul in lac si statul in soare, eram infometati. Am venit veseli cu gand sa mergem sa mancam ceva la restaurant. Eu duceam bagajele spre camera si consoarta mea s-a dus sa ia cheia de la receptie. Acolo receptionera a luat-o pe consoarta pe ocolite, ca sa ii prezinte o mare “oferta” ce o avea pentru noi. Idea de baza era ca le venea de vineri un grup care ocupau aproape toata pensiunea. Si ea, receptionera, s-a gandit ca noi sa mergem sa vedem o camera…alta camera decat cea in care statusem noi de aporape o saptamana. Sa o vedem si daca ne place putem sa ne mutam in ea. Ea a spus ca este o camera mult mai buna si ne-ar fi mult mai bine acolo.Consoarta mea a urcat sus unde eu o asteptam cu bagajele, cu o fata cam cazuta. Cand mi-a spus ce i-a spus receptionera mi-a cazut si mie moralul de tot.
Dar am spus totusi hai sa vedem noua si “minunata” camera.
Camera era de fapt sala de jacuzzi, care pe langa sala propriu-zisa care contine cada ce este pe post de jacuzzi, mai avea o prelungire cu un pat, 2 fotolii si un TV.
Camera nu era bine luminata, avea niste lumini in partea cu “jacuzzi-ul” si in micul hol de la intrare, insa in partea cu patul nu avea lumina. Ne-am uitat, avea si grup sanitar, balcon..
Nu m-a prea incantat idea in 1 rand de-a incepe sa-mi strang lucrurile dintr-o parte pentru a ma muta in alta, in plus totusi – sa dormi la baia publica?!?!
Insa consoarta mea era deja epuizata de la faptul ca noptile anterioare ne tot zvarcoliseram din cauza faptului ca in camera unde statusem era sufocant, si trebuia ba sa deschidem balconul sa aerisim un pic, ba sa-l inchidem dupa ce se racea complet camera. Vazand ea cat de mare era camera asta (caci era facuta din 2 parti destul de maricele) si faptul ca era mult mai racoare decat in vechea camera am stat si ne-am sfatuit si am spus ok… hai totusi sa ne mutam!
Ceea ce nu ne-am dat seama decat dupa ce ne-am mutat si dupa ce ne-a fost adus un bec chior pentru o lampa de langa pat era ca acea camera era intr-adevar mai racoroasa din cauza faptului ca pe jos in loc de ceea ce parea a fi parchet laminat era o gresie ce imita bine parchetul!Iar peretii erau “tapitati” cu piatra.
Asta in partea cu patul, caci evident in partea cu “jacuzzi-ul” peretii erau cu faianta si pe jos gresie bleu.
Camera era foarte umeda si rece, practic am simtit de parca dormeam intr-un beci.
Pe langa asta patul era scurt, avand o lungime de maxim 1,65 m. Era si destul de ingust, insa noi fiind slabi nu ne-a trebuit mai mult. In plus patul statea in 2 suruburi. Aveam impresia la fiecare miscare ca o sa se rupa cu totul. Nu mai spun ca scartaia de fiecare data cand ne miscam sau ne intorceam de parca gemea. Iar salteaua era de cea mai proasta calitate, foarte dura.
In noaptea aceea nu am dormit deloc.
Si daca asta nu ar fi fost de ajuns vineri seara a venit grupul. Un grup format din personaje cel putin dubioase. Problema a fost ca au inceput de pe la 8 seara petrecerea si a tinut pana a 2 a zi dimineata la 4. Petrecerea a fost cu muzica populara data la maxim, cu chiote si urlete din partea celor ce formau grupul si cu batai in mese, cu trantit de usi, cu strigat de la balcoane etc.
Patronul pensiunii nu a facut niciun gest pentru a-i ruga pe acesti clienti sa dea volumul putin mai jos si sa respecte totusi faptul ca mai erau si alti oameni in pensiune.
A 2 a zi dimineata, dupa o a 2 a noapte alba pe care am facut-o amandoi, eu si consoarta mea ne-am hotarat sa mergem sa cerem banii pe ultima noapte si sa plecam.
Am fost la receptie si am comunicat decizia noastra.
Receptionera s-a uitat candid la noi si ne-a intrebat suav daca cumva muzica a fost prea tare?
Ne-am stapanit amandoi de la a-i da “explicatii”.
Am impachetat si la plecare am mers sa ne luam banii. Desi pretul camerei in week-end (era o zi de sambata) este mai mare decat cel din timpul saptamanii noua receptionera ne-a returnat banii la pretul din timpul saptamanii (cu vreo 25% mai putin decat era normal). Patronul pensiunii statea in acel moment la receptie cu spatele la noi, nici nu s-a sinchisit sa se intoarca, sa vada totusi cum e posibil ca niste clienti care au stat mai bine de o saptamana la el la pensiune, care au mancat si seara la el la restaurant, pleaca suparati.
Ni s-a facut , si mie si consoartei, o sila inimaginabila, am luat banii asa cu 25% mai putin si am luat hotararea sa nu mai trecem niciodata pe acolo pe la Damatis.
Nu sfatuim pe nimeni sa mearga.