Ruinele de la Topalu, jud. Constanta, cuprind un bordei din perioada paleoliticului cu cateva resturi de obiecte de silex. Cercetarile ulterioare nu au dus la identificarea unor locuinte paleolitice in aceasta regiune deoarece pestera fusese distrusa.
Trecerea de la paleolitic la neolitic a insemnat si pentru Dobrogea o perioada de adanci transformari. Neoliticul, etapa de inflorire a organizarii gentilico-matriarhale, de consolidare a celei tribale, este bine reprezentat pe teritoriul Dobrogei. Cele mai vechi comunitati neolitice din Dobrogea, cele de la Harsova si Cernavoda, care au folosit ceramica, au fost acelea care au creat cultura Hamangia. Au urmat culturile Gumelnita si Cernavoda, ambele bine reprezentate pe intreg cuprinsul Dobrogei. Prima avea tipul de asezare constituit din movile sau tell-uri ca cel de la Harsova.
Cetatea dreptunghiulara este inconjurata de un zid de aparare, cu turnuri patrate masive pe laturi, la colturi turnuri semicirculare, iar pe latura lunga turnuri intermediare in forma de U. Poarta principala aflata pe latura sudica, este aparata de un singur turn, fapt ce nu se mai intalneste la alte cetati.
In interiorul cetatii au fost scoase la lumina putine urme romane. In partea de S-V se pot vedea temeliile unei sali cu aspect basical, cu trei nave si o camera cu absida semicirculara.
Ruinele de la Topalu este unul dintre cele mai importante obiective turistice din
Podisul Dobrogei, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in
apropiere.
Ti-ar placea sa vizitezi
Ruinele de la Topalu
? Daca da, alege una dintre vilele sau pensiunile care au oferte de
cazare Topalu