Pestera de sub Cetate II
Pestera de sub Cetate II
vezi pe harta
Coordonate GPS: 45.206896,21.890688
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
vezi pe harta
Informatii despre Pestera de sub Cetate II
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Pestera de sub Cetate II se afla situata in apropiere de Pestera Liliecilor. Pestera este sapata in versantul drept al Cheilor Carasului la 6 m deasupra raului (230 m altitudine). Drumul catre pestera incepe din comuna Carasova.
Pestera este alcatuita dintr-un sistem intortocheat de galerii nu prea largi si inalte pana la 6 m, totalizand 576 m. Nu departe de intrare exista doua sifoane care se umplu cu apa la viiturile mari, interzicand o vreme accesul in interior. Dupa aceste sifoane, urmeaza Galeria cu Placi de Silex care debuseaza intr-o galerie perpendiculara pe ea. In dreapta se desface Galeria cu Argila, terminata printr-un lac-sifon, iar in stanga se coboara la Pragul cu Trepte de silex. Urcand pragul de 13 m patrundem in Galena Emilian Cristea, destul de cotita, terminata si ea printr-un lac-sifon ; aceasta are doua ramificatii, una din ele cu sifon terminal.
Elementul particular al acestei pesteri care ne izbeste privirea de la inceput il constituie alternanta stratelor de calcar cu cele de silex. Intercalatiile de silex, groase de 15-25 cm, ne apar peste tot sub forma de polite, lame si poduri care stanjenesc foarte mult inaintarea.
Fiind periodic spalata la viituri, pestera este slab concretionata. Peretii si tavanul sunt mai peste tot nuzi, acoperiti de un strat fin de argila. Ici-colo apar stalactite si scurgeri parietale. Podeaua, de asemenea in buna parte neconcretionata, e acoperita pe alocuri de o crusta stalagmitica cu gururi mici (pline ochi cu apa) si cu stalagmite. In schimb, urmele de eroziune si coroziune ale apei sunt prezente pretutindeni: numeroase lingurite si alveole, septe si marmite active cu bile si petris rulat, in sifoane si portiunile mai joase s-au adunat nisip si pietris rulat, totul fiind inclus intr-o pojghita foarte subtire de argila umeda, ramasa dupa retragerea apei.
La formarea pesterii a contribuit paraiasul care apare si astazi in pestera in timpul viiturilor si topirii zapezilor de pe platoul de doline al Iabalcei. In portiunile cu lacuri-sifon sau cu dispozitie sifonala (adica cu plafonul lasat) apa urca sub presiune si, drenand pestera, iese puhoi prin gura si se varsa in Caras, in dreptul unui sifon din Galeria Emilian Cristea se aude zgomotul facut de un curs subteran, fapt care ne duce cu gandul la existenta unui etaj inferior, activ, al pesterii, inaccesibil omului.
Fauna terestra este destul de saraca, pestera fiind spalata periodic de torentul subteran. Mai interesanta este o rama de pestera care traieste in apa unei marmite, gasita in tara noastra, numai inca in doua pesteri banatene (Tolosu si Marghitas). Liliecii sunt rari.
Pestera se afla pe teritoriul ocrotit al rezervatiei botanice Cheile Carasului. Nu este amenajata. O recomandam turistilor antrenati si numai pana la Pragul cu Trepte de silex. Aceste trepte, fiind foarte friabile, se pot urca numai cu asigurare in coarda sau, si mai bine, pe o scara speologica.
Vizitarea pesterii (exclusiv Galeria Emilian Cristea) dureaza l-2 ore. In acest scop sunt necesare casti de protectie, salopete, cizme si o imbracaminte adecvata (temperatura aerului variaza intre 11 si 13,5°). Se recomanda vizitarea in grupuri mic:, numai pe timp secetos, dupa ce cursul subteran nu mai iese prin gura pesterii, iar lacurile din sifoanele l si 2 sunt secate.
Pestera de sub Cetate II este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Banat, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Ti-ar placea sa vizitezi Pestera de sub Cetate II ? Daca da, alege una dintre vilele sau pensiunile care au oferte de cazare Carasova
Pestera este alcatuita dintr-un sistem intortocheat de galerii nu prea largi si inalte pana la 6 m, totalizand 576 m. Nu departe de intrare exista doua sifoane care se umplu cu apa la viiturile mari, interzicand o vreme accesul in interior. Dupa aceste sifoane, urmeaza Galeria cu Placi de Silex care debuseaza intr-o galerie perpendiculara pe ea. In dreapta se desface Galeria cu Argila, terminata printr-un lac-sifon, iar in stanga se coboara la Pragul cu Trepte de silex. Urcand pragul de 13 m patrundem in Galena Emilian Cristea, destul de cotita, terminata si ea printr-un lac-sifon ; aceasta are doua ramificatii, una din ele cu sifon terminal.
Elementul particular al acestei pesteri care ne izbeste privirea de la inceput il constituie alternanta stratelor de calcar cu cele de silex. Intercalatiile de silex, groase de 15-25 cm, ne apar peste tot sub forma de polite, lame si poduri care stanjenesc foarte mult inaintarea.
Fiind periodic spalata la viituri, pestera este slab concretionata. Peretii si tavanul sunt mai peste tot nuzi, acoperiti de un strat fin de argila. Ici-colo apar stalactite si scurgeri parietale. Podeaua, de asemenea in buna parte neconcretionata, e acoperita pe alocuri de o crusta stalagmitica cu gururi mici (pline ochi cu apa) si cu stalagmite. In schimb, urmele de eroziune si coroziune ale apei sunt prezente pretutindeni: numeroase lingurite si alveole, septe si marmite active cu bile si petris rulat, in sifoane si portiunile mai joase s-au adunat nisip si pietris rulat, totul fiind inclus intr-o pojghita foarte subtire de argila umeda, ramasa dupa retragerea apei.
La formarea pesterii a contribuit paraiasul care apare si astazi in pestera in timpul viiturilor si topirii zapezilor de pe platoul de doline al Iabalcei. In portiunile cu lacuri-sifon sau cu dispozitie sifonala (adica cu plafonul lasat) apa urca sub presiune si, drenand pestera, iese puhoi prin gura si se varsa in Caras, in dreptul unui sifon din Galeria Emilian Cristea se aude zgomotul facut de un curs subteran, fapt care ne duce cu gandul la existenta unui etaj inferior, activ, al pesterii, inaccesibil omului.
Fauna terestra este destul de saraca, pestera fiind spalata periodic de torentul subteran. Mai interesanta este o rama de pestera care traieste in apa unei marmite, gasita in tara noastra, numai inca in doua pesteri banatene (Tolosu si Marghitas). Liliecii sunt rari.
Pestera se afla pe teritoriul ocrotit al rezervatiei botanice Cheile Carasului. Nu este amenajata. O recomandam turistilor antrenati si numai pana la Pragul cu Trepte de silex. Aceste trepte, fiind foarte friabile, se pot urca numai cu asigurare in coarda sau, si mai bine, pe o scara speologica.
Vizitarea pesterii (exclusiv Galeria Emilian Cristea) dureaza l-2 ore. In acest scop sunt necesare casti de protectie, salopete, cizme si o imbracaminte adecvata (temperatura aerului variaza intre 11 si 13,5°). Se recomanda vizitarea in grupuri mic:, numai pe timp secetos, dupa ce cursul subteran nu mai iese prin gura pesterii, iar lacurile din sifoanele l si 2 sunt secate.
Pestera de sub Cetate II este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Banat, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Ti-ar placea sa vizitezi Pestera de sub Cetate II ? Daca da, alege una dintre vilele sau pensiunile care au oferte de cazare Carasova
Coordonate GPS: 45.206896,21.890688
Vezi si alte obiective turistice din Carasova
Pestera Racovita este situata in Cheile Carasului din Muntii Aninei. Pestera are doua intrari, cea mai vizibila dintre ele putandu-se zari din chei spre dreapta, daca se merge de la punctul de conflue
Cetatea Carasova se afla in localitatea Carasova, judetul Caras-Severin, ocupand portiunea cea mai inalta a dealului Grad.
Prima atestare documentara a cetatii este din anul 1323, cand aceasta si cea
Pestera Rasuflatoarei este o rezervatie naturala de tip stiintific situata in judetul Caras-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Carasova (NE satului Iabalcea). A fost declarata arie protej
Pestera Tolosu este o rezervatie geologica situata in apropierea localitatii Iabalcea (comuna Carasova), sub varful Tolosu, pe versantul drept al Cheilor Carasului.
In anul 2000 pestera a fost explor
Pestera Comarnic se remarca prin salile ei monumentale si grandoarea formatiunulor stalagmitice, lipsa electricitatii oferindu-i un farmec aparte.
Pestera Comarnic este situata in bazinul hidrocars
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Vezi si alte obiective turistice din subcategoria Pesteri
Infopensiuni: |
|
Linkuri utile: |
|
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate. Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|