Apasati pe imagini pentru vizualizare
Situati în curbura lantului carpatic, la rãsucirea dintre Moldova, Muntenia si Transilvania, Muntii Vrancei pãstreazã încã un caracter virgin, sãlbatic, dovadã fiind atât pãstrarea folclorului traditional cât si abundenta animalelor sãlbatice, mai ales a ursului brun.
Apartin Carpatilor Orientali si laolaltã cu Muntii Bretcului si Muntii Buzãului alcãtuiesc sectorul estic, mãrginit de depresiunea intramontanã a Brasovului la nord, de Subcarpatii Curburii la est si de valea carpaticã a Buzãului la sud-vest.
Istoria geologicã a Muntilor Vrancei se întinde pe parcursul a 140 milioane de ani, de la finele mezozoicului pânã în prezent. Datã fiind apartenenta la Carpatii Orientali structura dominantã este cea de flish, dispusã în douã perioade diferite cronologic. Se individualizeazã flishul cretacic (mai vechi si dispus la baza cuverturii sedimentare) si flishul paleogen. Formatiunile geologice sunt afectate sensibil de deformãri tectonice : falii, etc. Unele linii de fracturi se evidentiazã în peisaj prin povârnisuri ori abrupturi care mãrginesc creste propriu-zise.
Ca înãltime Muntii Vrancei culmineazã cu vf.Goru la 1785m. Nivelul mediu este de 1500m desi putine vârfuri trec de 1700m altitudine: vf.Lãcãuti (1777m), Arnisoara (1725m) si Giurgiu (1721m).
Temperatura medie anualã este între 2 si 4°C, mediile lunii celei mai calde oscilând între 14-16° C. În luna ianuarie temperaturile medii coboarã de la -2 la mai putin de -6°C pe culmile cele mai înalte. Durata medie de strãlucire a soarelui este de 80 zile pe an. Iarna gerurile pãtrunzãtoare nu au persistentã îndelungatã si zãpada începe sã se depunã la sfârsitul lui octombrie-începutul lui noiembrie. Existã pericolul producerii avalanselor în Masivul Coza, pe valea Tisitei si pe valea Nãrujei.
Pãdurile adãpostesc o faunã variatã : cocosul de munte, acvila de stâncã, acvila tipãtoare, cerbul, ursul, mistretul, râsul, jderul, lupul. În masivele joase se întâlneste si vulpea, viezurele, pisica sãlbaticã, iepurele comun, iepurele de vizuinã si capra rosie. Muntii Vrancei au fost repopulat cu capra neagra fiind întâlnite pe valea Tisitei.
Rezervatiile naturale din Muntii Vrancei sunt:
*
Rezervatia forestierã Lepsa-Zboina
*
Rezervatia forestierã si geologicã cheile Tisitei
* Rezervatia geologicã si de peisaj cascada Putnei.
Una din cele mai atractive zone turistice este statiunea Soveja si împrejurimile ei. Pe lângã frumusetea naturii zona este plinã de istorie. Amintim pe Mos Ion Roatã, tãranul cu desãvârsire sãrac din Câmpeni, ales în divanul ad-hoc al Moldovei; monumentele dedicate primului rãzboi mondial : Mausoleele din Mãrãsesti, Mãrãsti, Soveja; monumentul Ecaterinei Teodoroiu de la iesirea din Strãoani, etc.
Bibliografie: Florin Roman "Vrancei - colectia Muntii nostri"
(Sursa: www.geocities.com)
Muntii Vrancei este unul dintre cele mai importante obiective turistice din
Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in
apropiere.
Cei care vor sa-si petreaca aici vacanta isi pot lua
cazare Lepsa
, in zona aflandu-se o serie de pensiuni si vile.
Coordonate GPS: 46.006501,26.500683
Pastravaria Lepsa este un obiectiv turistic situat in judetul Vrancea, satul Lepsa.
Unitatea, infiintata in anul 1955, are o capacitate de 10 tone de pastravi pentru consum si repopulare ape, iar exem
Cascada Putnei este situata in apropierea localitatii Lepsa din judetul Vrancea.
Cascada Putnei a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate si primele amenajari pentru
Cheile Tisitei se afla in judetul Vrancea pe cursul inferior al vaii Tisitei (2,5 km aval de localitatea Lepsa - muntii Vrancei) si au fost declarate rezervatie naturala protejata.
Cheile Tisitei au
Parcul Natural Putna din Vrancea se afla in partea central-nord-vestic a Muntilor Vrancei, din Carpatii de Curbura, intanzandu-se pe o suprafata de 38.204 hectare, aproximativ 41,32 % din suprafata mo
Rezervatia naturala Lepsa-Zboina se afla in bazinul superior al Paraului Lepsa, langa localitatea Lepsa, judetul Vrancea si a fost infiintata pentru a conserva arealul de arborete forestiere de tip fu
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor.
Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre
acest site.